Mulți tind să se confunde între cele două practici agricole, monocultura și policultură. Această piesă vă ajută oferind câteva informații despre cele două, precum și o comparație între ele.
Un exemplu al modului în care monocultura poate duce la dezastru este foametea irlandeză de cartofi din anii 1840. Gravitatea acestei foamete s-a datorat în principal lipsei variației genetice a cartofilor irlandezi, ceea ce a dus la moarte din cauza înfometării a unu din opt persoane din Irlanda timp de 3 ani.
Monocultura și policultura sunt două tipuri de practici sau tehnici utilizate în agricultură. Este necesar să știm ce înseamnă acești termeni, pentru a putea face diferența între cele două tehnici agricole.
Ce este Monocultura?
Este o practică agricolă care implică cultivarea sau producția unei singure culturi pe o suprafață largă timp de câțiva ani consecutivi. Este utilizat într-o mare măsură în agricultura industrială modernă, făcând posibilă obținerea de recolte mari cu resurse minime.
Ce este policultura?
Este o practică agricolă care implică cultivarea culturilor multiple sau mixte în aceeași zonă sau într-un spațiu dat. Se știe că imită diversitatea ecosistemelor naturale. Cultivarea multiplă, interculturarea, plantarea însoțitoare, buruienile benefice și cultivarea aleilor fac parte din policultură. Această tehnică folosește spațiul, nutrienții și energia dată într-un mod echilibrat.
Monocultura vs. Policultură
Monocultură
◼ Implică cultivarea sau producția unei singure culturi într-o zonă dată
◼ Necesită mai puțină muncă
◼ Mai susceptibil la boli și dăunători datorită implicării unei singure specii de plante, care poate duce la eșecul culturilor
◼ Nu crește biodiversitatea, deoarece nu există varietate
◼ Randamente mai mici obținute
◼ Provoacă degradarea solului prin epuizarea nutrienților și a conținutului său de apă
◼ Crește eroziunea solului
◼ Provoacă contaminarea apei
◼ Provoacă eliminarea microorganismelor din sol
◼ Utilizarea mai multă a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor datorită susceptibilității sale crescute la boli
◼ Cultivarea paddy este un exemplu de acest tip.
Policultură
◼ Implică cultivarea culturilor multiple sau mixte într-o zonă dată
◼ Necesită mai multă muncă
◼ Diversitatea culturilor reduce sensibilitatea la boli și dăunători, reducând astfel riscul de eșec total al culturilor.
◼ Varietatea culturilor crește biodiversitatea locală, oferind habitat mai multor specii
◼ Randamente obținute mai mari
◼ Îmbunătățește sănătatea solului
◼ Scade eroziunea solului
◼ Nu provoacă contaminarea apei, astfel, există scurgeri de apă curată
◼ Nu provoacă eliminarea microorganismelor din sol
Use Utilizarea mai mică sau inexistentă a îngrășămintelor chimice și a pesticidelor
◼ Grădinăritul mixt de legume este un exemplu de acest tip.
Avantaje
Monocultură
- Este necesară cunoașterea unei singure specii de plante care este cultivată.
- Marketing ușor
Policultură
- Riscul de eșec complet al culturilor este foarte scăzut, deoarece dăunătorii pot ataca o specie de plantă, lăsându-i pe ceilalți susținuți.
- Prăbușirea profiturilor unei culturi nu va provoca pierderi totale ale pieței.
Dezavantaje
Monocultură
- Eșecul complet al culturilor poate fi cauzat de atacul dăunătorilor asupra speciilor de plante singure.
- Prăbușirea profiturilor recoltei poate provoca pierderi totale ale pieței.
Policultură
- Este necesară cunoașterea mai multor specii de plante cultivate.
- Marketingul poate fi uneori dificil.
Ambele practici agricole au avantajele și dezavantajele lor. Cu toate acestea, metodele de policultură sunt mai avantajoase decât metodele de monocultură, deoarece promovează securitatea alimentară, autosuficiența și creșterea economică.
